CSR Romania

30 mai 2017

Ultima ora:
Esti in sectiunea: Interviuri Experti romani Laura Sgârcitu, Coca-Cola HBC România: Trebuie să reinventăm legătura cu natura şi cu oamenii din jurul nostru!

Laura Sgârcitu, Coca-Cola HBC România: Trebuie să reinventăm legătura cu natura şi cu oamenii din jurul nostru!

Email Imprimare PDF
laura_sgarcitu_2Cred foarte mult în voluntariat, iar mesajul meu este acela că voluntariatul poate fi o sursă de distracţie, un mod de educare, un mod de a nu fi singur, dar este cu siguranţă şi un lucru care îi ajută pe ceilalţi şi te ajută şi pe tine. Eu vreau să încurajez pe toată lumea să facă voluntariat, deoarece cred că e o expresie a civilității în lumea în care trăim. Trebuie să reinventăm legătura cu natura şi cu oamenii din jurul nostru! (Laura Sgârcitu)

Responsabilitatea socială corporatistă este astăzi îndelung discutată, analizată şi pe alocuri controversată. Dând timpul înapoi, când şi cum a început implementarea unei politici de CSR in cadrul Coca-Cola HBC România?

În primul rând, trebuie spus faptul că Grupul Coca-Cola Hellenic s-a format în 2000, deci de atunci putem vorbi de responsabilitate socială în cadrul companiei noastre. Coca-Cola a venit însă în România în 1991, iar direcţiile de CSR despre care vorbim acum s-au aglutinat în timp. La început erau proiecte comunitare, care au căpătat pe parcurs o direcţie strategică.

Care sunt programele pe care v-aţi axat la început?

Ţin minte că la început, când am venit la Coca-Cola, erau programele de Crăciun, programele de caritate de la Operă, un program numit Magia Cărţii şi alte proiecte de educaţie. În prezent, mergem pe direcţii strategice: protecţia resurselor de apă, economisirea energiei pentru prevenirea schimbărilor climatice şi reducerea deşeurilor.

Coca-Cola HBC numără astăzi 1.900 de angajaţi în România. Cum reuşiţi să vă asiguraţi că politicile de CSR sunt înţelese de toţi aceştia în acelaşi fel?

Avem o platformă dedicată de comunicare internă, dar, mai mult decât atât, îi implicăm în programele noastre. Pe data de 7 mai îi vom duce la Negrişoara, unde vom realiza un proiect de ecologizare împreună cu angajaţii. Angajaţii noştri vor curăţa o porţiune din albia de râu, iar alături de voluntarii Tăsuleasa Social, organizaţie din zonă cu care lucrăm, încercăm să găsim o soluţie pentru ca zona respectivă să nu se mai polueze. Ne dorim să nu mai fie nevoie să mergem în fiecare an să curăţăm zona respectivă, fiindcă acest lucru nu este sustenabil. Astfel, încercăm să realizăm parteneriate cu autorităţile, cu un colector local, să informăm comunitatea locală etc ...

Sunt angajaţii implicaţi în procesul de propunere de proiecte sau chiar la nivel decizional?

Da, ei pot propune proiecte, însă trebuie să ţinem cont de direcţiile pe care Grupul le trasează. Avem parteneri strategici şi avem comunităţi cărora ne adresăm direct. Angajaţii se implică însă şi în proiecte mai mici. De exemplu, aceştia şi-au trimis copiii la Tăşuleasa, ca să facă voluntariat alături de copiii din zonă.

La nivel global, Coca-Cola Hellenic şi-a propus să reducă valoarea emisiilor de CO2 cu 20% până în 2020. Care sunt planurile business-ului local din acestă perspectivă?

Da, este vorba de o promisiune a Grupului făcută în faţa Uniunii Europene. În România s-a inaugurat deja o centrală de cogenerare la Ploieşti şi este în construcţie cea de la Timişoara. Acesta este un proiect de dezvoltare durabilă care ţine de interiorul afacerii. 20 de astfel de centrale vor fi construite în Europa. Cea din România a fost prima şi a mai existat un pilot în Ungaria, unde reducerea de CO2 în primul an a fost de 43%. Pentru România nu avem încă rezultate cuantificabile, deoarece suntem abia la început. Ne aşteptăm însă ca rezultatele să fie similare.

Coca-Cola este unul dintre cele mai cunoscute branduri din întreaga lume. Totuşi, compania a fost adesea boicotată de ONG-uri din cauza nivelului crescut de zahăr din produse. Desfăşuraţi în prezent sau planificaţi să desfăşuraţi programe de diminuare a impactului negativ al produselor asupra sănătăţii consumatorilor?


De ani de zile dezvoltăm o gamă foarte variată de băuturi, tocmai pentru ca fiecare consumator să aibă posibilitatea de a alege. Acum, fiecare consumator alege  în funcţie de ceea ce consideră că i se potriveşte. Mai mult decât atât, ne-am făcut datoria de a ne informa consumatorii, fiind unii dintre iniţiatorii etichetei nutriţionale. Apoi, ne-am autoreglementat, astfel încât nu vindem băuturi răcoritoare în şcoli şi nu facem marketing adresat copiilor cu vârste sub 12 ani. Mai mult, desfăşurăm programe de încurajare a mişcării şi a unui stil de viaţă activ.

Problema este că stilul de viaţă s-a schimbat. Dacă acum 100 de ani lucram la câmp şi aveam un consum energetic mare, acum stăm toată ziua în faţa calculatorului şi drumul pe care îl facem este de la frigider la calculator.  Noi producem pentu toată lumea, însă fiecare trebuie să ştie pentu el ce i se potrvieşte ca stil de viaţă!

Coca-Cola Hellenic publică un raport de CSR la nivel global. Planificaţi să realizaţi şi unul local?

Probabil că o să încercăm ca de la anul să publicăm un raport şi în România. În general, noi am fost transparenţi, însă până acum raportarea s-a făcut la nivel de Grup, fiind o companie listată la bursă.

Cum gestionaţi dialogul cu stakeholderii şi ce instrumente folosiţi?

În privinţa autorităţilor centrale şi agenţiilor guvernamentale, derulăm proiecte de conservare a resurselor de apă şi de gestionare a deşeurilor. Proiectul Bicicleta Roşie de anul trecut a fost dezvoltat în colaborare cu Primăria Capitalei.

Clienţii noştri sunt de asemenea foarte importanţi, iar de-a lungul timpului am încercat să îi ajutăm să dezvolte o afacere, nu doar să vandă băuturi răcoritoare.

Pentru angajaţi avem programe, precum Eco&Safety Driving. Acesta a fost un proiect prin care am învăţat forţa noastră de vânzări să conducă maşinile în condiţii perfecte de siguranţă pentru ei, dar şi pentru mediu.

Cu furnizorii lucrăm în funţie de anumite principii comune pe care trebuie să le respectăm, precum nediscriminarea la locul de muncă, drepturile omului, interzicerea muncii prestate de către copii etc.

În privinţa autorităţilor locale, avem programe dedicate. Programul cu Naţiunile Unite pentru Dezvoltare (UNDP) a constat într-un program de training cu autoritatea locală în zona Dorna-Cândreni, iar anul trecut comunitatea a accesat de la UE, în urma acestor traininguri, 2,5 mil. euro pentru o staţie de epurare a apei şi un sistem de canalizare.

Tot acolo în zonă am derulat programe pentru comunitatea locală - am făcut peste 250 de ore de training cu voluntari din zonă şi din nouă oraşe, într-un parteneriat cu Tăşuleasa Social şi MaiMultVerde. Orele de pregătire s-au finalizat cu plantarea a 32.500 de copaci şi curăţarea a 450 km de albie de râu. Dar, mai important decât atât este faptul că au fost ore de pregătire despre ceea ce înseamnă societatea civilă, care sunt actorii ei, cum funcţionează un ONG, ce este responsabilitatea socială a unei companii, cum funcţionează legea voluntariatului etc. Astfel, noi zicem că am pregătit nişte activişti de mediu, iar anul trecut 30 dintre aceşti copii au făcut singuri proiecte la ei în oraşe, prin care au informat 8000 de copii cu privire la colectarea selectivă. Apoi, am lucrat cu Salvaţi Delta pe proiecte de lobby care au avut ca finalitate interzicerea pescuitului industrial în Deltă şi adoptarea planului de urbanism al Deltei. Nu în ultimul rând, în 22 de şcoli dunărene este predat un obiect de studiu despre biodiversitatea Dunării – manualul Cartea Dunării Albastre, ca rezultat al parteneriatului internaţional între Coca-Cola Hellenic şi Comisia Internaţională pentru Protecţia Fluviului Dunărea (International Commission for the Protection of the Danube River - ICPDR) şi implementat în România de MaiMultVerde.

Vorbeaţi mai devreme de ONG-uri. Ce criterii de selecţie aveţi în privinţa ONG-urilor cu care colaboraţi?

În primul rând, acestea trebuie să vină cu proiecte care să aibă obiective clare, măsurabile şi care să se înscrie în direcţia noastră. Mai mult, acestea trebuie să se replice singure în comunitate, şi nu să se finalizeze odată cu încheierea finanţării. Nu în ultimul rand, este important să aibă recomadări sau să fi făcut anterior proiecte care au avut rezultate.

Aveţi o preferinţă pentru ONG-urile care vă dau posibilitatea de a vă implica angajaţii în acţiuni de voluntariat?

Anul acesta ne-am propus să implicăm angajaţii în proiectele comune cu ONG-urile, însă avem o problemă de monitorizare, în sensul că nu ştim exact care este mecanismul prin care putem să îi transportăm, câte ore să alocăm etc.

Jeffrey Hollender, co-fondatorul Seventh Generation Inc. şi o figură importantă a CSR-ului din SUA, a afirmat: "Social media este o lume pe care companiile fie o înţeleg, fie se lasă strivite de ea." Cum comentaţi acest citat din perspectiva responsabilităţii sociale Coca-Cola HBC?


În cazul proiectului „Viaţa după colectare” am dezvoltat o componentă a comunicării online. Şi programul „Nu amesteca lucrurile” a avut o componentă online importantă, în care am avut un concurs online, iar utilizatorii erau încurajaţi să ghicească imaginile şi vocile din reclame.
Apoi, în „Verde 003” am avut un forum de discuţii prin intermediul căruia oamenii făceau schimb de informaţii despre caravana care circula din oraş în oraş.

Care consideraţi că a fost cel mai reuşit program de CSR pe care l-aţi implementat şi de ce?

Cred că este vorba de programul „Verde 003”, deoarece a adus foarte clar nişte rezultate chiar şi după ce nu am mai coordonat partea de implementare. Copiii au căpătat o deschidere foarte mare şi ştiu că am reuşit să creăm nişte nuclee de societate civilă.

Care credeţi că este profilul ideal al unui CSR Manager?

Cu siguranţă trebuie să fie un om pasionat, deoarece CSR-ul este una pe hârtie, alta în practică. Eu, de pildă, am fost voluntar în toate proiectele noastre. Am mers pe teren, în vreme ce puteam foarte bine să stau liniştită la birou şi să aştept să mi se livreze nişte rezultate. CSR-ul trebuie să îl faci mai întâi cu tine!

Eu am o fată de 15 ani care este voluntar Tăşuleasa Social şi o văd cum s-a transformat într-un copil mult mai atent la ceea ce e în jurul său, are o altă deschidere şi mai multă maturitate. Cred că nu suntem singuri, trăim cu toţii în acelaşi mediu şi trebui să fim atenţi la cum îi tratăm pe cei din jurul nostru şi să vedem ce şi cum aruncăm. Dacă nu te animă aceste lucruri, se poate face CSR pe hârtie, însă poveştile nu mai sunt atât de savuroase.

Dar la nivel de abilităţi şi background profesional, ce consideraţi că ar fi important?

Cred ca este important să te instruieşti în permanenţă în acest domeniu, deoarece întotdeauna apar lucruri noi, iar alţii au o istorie mult mai lungă în spate. În ceea ce priveşte studiile, nu cred că trebuie să fie specifice, deoarece e vorba mai mult de autoeducare.

Cum se desfăşoară o zi de muncă obişnuită din viaţa d-voastră?

Nu sunt foarte multe zile obişnuite la birou ... Anul, în schimb, începe cu luna noiembrie a anului trecut, când ne gândim ce programe vom face şi realizăm o analiză a ceea ce a funcţionat şi ce nu. Apoi, până prin ianuarie-februarie, punem la punct proiectele, după care le implementăm.


Laura Sgârcitu
, Specialist Relaţii Publice-Programe Comunitare Coca-Cola HBC România, este absolventă a Facultăţii de Chimie Industrială Gh. Asachi din Iaşi şi a Academiei Internaţionale pentru Studiul Religiilor, Bucureşti. Lucrează pentru Coca-Cola HBC România din 2003, ocupându-se succesiv de comunicare internă, relaţii cu mass-media, relaţii cu autorităţi, iar din 2007 de programe destinate comunităţii.
Interviu realizat de Rebeca Pop, Mai 2010. Copyright CSR Romania
Banner