CSR Romania

22 iulie 2017

Ultima ora:
Esti in sectiunea: Interviuri Experti romani Georgeta Bora, Sustainable Development Coordinator, RBS România: Trebuie să ne educăm publicul cu privire la CSR

Georgeta Bora, Sustainable Development Coordinator, RBS România: Trebuie să ne educăm publicul cu privire la CSR

Email Imprimare PDF


georgeta_boraCare consideraţi că este specificul CSR-ului bancar?
Dacă ne uităm efectiv la ceea ce înseamnă o instituţie bancară, cred că partea de management al riscului, legat de partea de sustainable development, este foarte  importantă. Deci, nu doar riscul de a nu îţi recupera banii investiţi sau riscul de ţară, ci şi riscul social şi cel de mediu. Noi îl numim Environmental Social Ehical Risk Management. Apoi, ne uităm la educaţia financiară, care este esenţială pentru o bancă. O bancă trebuie să îşi educe clienţii şi viitorii clienţi cu privire la folosirea responsabilă a produselor bancare.  Ne interesează şi cum ne tratăm angajaţii, impactul în comunitate, proiectele pe care le sponsorizăm şi impactul direct asupra mediului. Principiul este ca tot ceea ce facem noi prin operaţiuni să afecteze cât mai puţin în sens negativ sau chiar să aibă un impact pozitiv cât mai mare.

Ce rol joacă inovaţia în CSR-ul bancar?

Oarecum, e ca şi pentru orice alt serviciu sau produs. Vrei să vii cu ceva nou, să fii diferit. Inovaţia este foarte necesară şi în găsirea de soluţii cu costuri mai mici. În plus, lumea nu e educată şi trebuie să găsim canale atât interne cât şi externe pentru a ne educa publicul cu privire la CSR.  

În ce constă inovaţia în CSR-ul practicat de RBS?

În cadrul Money Sense, programul nostru de educaţie financiară recent lansat, am îmbinat o metodologie a grupului care vorbeşte despre educaţia financiară pentru tineri şi pentru adulţi, dar am creat lucruri specifice. Din punctul de vedere al colaborării cu tinerii, lucrăm cu AIESEC, organizaţie care ne aduce studenţi internaţionali, care predau în şcoli. Iar valoarea adăugată constă în faptul că ei vin cu o altă perspectivă, internaţională. Un alt aspect pe care l-am inclus constă în workshop-uri de antreprenoriat pentru industriile creative, precum arhitectură, edituri şi alte specializări care nu au de obicei acces la evenimente pe leadership. Ceea ce am făcut a fost să invităm antreprenori în domeniu, care să vorbească despre cum şi-au făcut ei un start-up. Şi a prins foarte bine acolo unde am avut speakeri cu o reputaţie foarte bună.


În ceea ce priveşte lucrul cu adulţii în cadrul programului Money Sense, ne-am gândit cum facem ca persoana care este reprezentant Money Sense să reuşească să transmită informaţia fără să spună “trebuie să faci aşa”. Şi am apelat la un expert în coaching, cu ajutorul căruia i-am pregătit pe reprezentanţii Money Sense, astfel încât ei au învăţat să facă un fel de coaching la nivel de finanţe personale, să nu îi spună omului ce să facă, ci să vină cu întrebări pentru a-l ajuta să înţeleagă ce anume i se potriveşte.

Reprezentanţii Money Sense sunt reprezentanţi bancari?

Ei sunt angajaţi RBS care nu vând produse, ci doar interacţionează cu potenţialii clienţi şi îi sfătuiesc. Clientul poate să apeleze la reprezentantul Money Sense şi să se înscrie la o şedinţă de coaching.

În ce măsură programele de CSR ale RBS sunt preluate de la compania mamă şi în ce măsură aveţi iniţiativă în acest sens?
Am îmbinat dorinţele grupului cu realitatea locală. Programul de voluntariat există la nivel de grup, însă am ales parteneri locali. Lucrăm cu AIESEC pe educaţie, cu Viitor Plus pe mediu etc. Avem o serie de 5-6 organizaţii cu care lucrăm şi care ne oferă oportunităţi de voluntariat. Au fost programe pe care le-am preluat cu metodologia de la grup (precum Money Sense, Super Grounds sau Community Cash-Back Awards). Dar am făcut şi programe locale, precum donarea de cărţi pentru orfelinate.

Am citit raportul de sustenabilitate din 2009, în care se preciza importanţa  pe care o acordaţi feed-back-ului primit de la angajaţi şi de la clienţi. Ce instrumente utilizaţi în România pentru a obţine feed-back de la aceştia?
Evaluarea poate că ne scapă uneori, însă anul acesta am început să îmbunătăţim acest aspect. Am făcut un survey cu toţi angajaţii şi i-am întrebat care sunt cauzele cele mai importante în care RBS ar trebui să investească la nivel de comunitate. Au răspuns peste 20% din angajaţi, deci feedback-ul a fost peste media pieţei. Acest instrument ne ajută să vedem în ce direcţie ar trebui să ne orientăm în viitor.

De asemenea, avem formulare de feed-back de fiecare dată când facem acţiuni de volunatriat. Iar cu ONG-urile cu care colaborăm organizăm întâlniri anuale.

Iar feed-back din partea clienţilor?
Aici departamentul de Customer Service se ocupă de feedback şi au chestionare pe care le aplică pentru a vedea care este gradul de satisfacţie al clienţilor.

Dar aveţi feed-back din partea clienţilor cu privire la programele de CSR?
Deocamdată mai puţin pe partea asta. Dar căutăm să ne dezvoltăm.

Ce importanţă acordaţi comunicării  programelor de CSR şi ce buget îi alocaţi?
Comunicarea este foarte importantă şi timp de mulţi ani am implementat proiecte, neacordând suficientă importanţă comunicării lor. Însă acum Departamentul de CSR face parte din Departamentul de Comunicare şi este integrat în toată strategia băncii. De exemplu, pe partea de retail, am lansat recent o serie de noi produse şi îi încurajăm pe clienţi să aleagă un extras de cont electronic.  Toată campania Money Sense este de asemenea în linie cu noua platformă de comunicare pe partea de retail.

Din punctul de vedere al bugetului mi-e greu să dau o cifră exactă. Ceea ce pot să spun este că  majoritatea bugetului nostru de CSR este investită în implementarea proiectelor în comunitate sau cu angajaţii. Nu suntem neapărat adepţii 100% a abordării unui 'silent CSR', dar totuşi preferăm să investim marea parte a resurselor alocate în realizarea efectivă a proiectelor şi o mai mică parte în direcţia comunicării acestora. În general, apelăm la PR şi la alte tipuri de parteneriate/colaborări cu media, dar în acelaşi timp am avut şi proiecte pentru care am realizat campanii de comunicare (de exemplu MoneySense, pentru care am realizat o campanie cu bannere online).


Cum integraţi social media în programele de CSR?
Puţin.

Atunci cum credeţi că ar trebui integrate social media în programele de CSR?
Acesta e un lucru la care noi ne uităm, însă cu anumite limite, deoarece avem anumite cerinţe şi standarde de confidenţialitate.  Îi înţelegem valoarea, deoarece o mare parte din publicul nostru ţintă foloseşte LinkedIn şi Facebook.
Oricum, dincolo de reţelele sociale, interacţiune umană rămâne foarte importantă..

Cum apreciaţi nivelul actual al CSR-ului în domeniul bancar în România?
Cred că e un nivel în creştere şi un nivel bun. Se întâmplă tot mai multe lucruri şi există inovaţie. Mai cred că trebuie lucrat la nivelul managementului riscului, deoarece degeaba oferim sponsorizări dacă nu suntem atenţi cum şi pe cine finanţăm.
De asemenea, puţin mai multă stricteţe în ceea ce înseamnă operaţiunile interne. Noi folosim hârtie reciclată şi becuri ecologice. Aceste lucruri par mici, dar cumulate duc la tone de hârtie.

Legat de raportare şi transparenţă, cred de asemenea că e nevoie de mai mult.


Georgeta Bora s-a alăturat echipei RBS România în octombrie 2007, în funcţia de Sustainable Development Coordinator. Georgeta coordonează implementarea strategiei de responsabilitate corporativă a băncii, integrând conceptul de sustenabilitate în diferite arii ale băncii: atenuarea riscurilor, dezvoltarea produselor şi a afacerii, educaţia şi implicarea angajaţilor, resurse de eficienţă şi investiţie în comunitate.
Înainte de 2007 Georgeta a lucrat pentru biroul central ABN AMRO din Amsterdam -  Sustainability Group Public Affairs, fiind implicată în cercetarea pentru sustenabilitate şi schimbare climatică, precum şi comunicarea & conştientizarea acestor subiecte.
Anterior a fost implicată, timp de şase ani, în sectorul non-guvernamental, în aria dezvoltării tinerilor lideri, făcând parte din echipa de management AIESEC România şi AIESEC Internaţional între anii 2003 şi 2006.
Georgeta este absolventă a Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Economie, cu o specializare în Finanţe Bănci; totodată a absolvit un master în Finanţe şi Economie Europeană la Academia de Studii Economice din Bucureşti.
Interviu realizat de Rebeca Pop, Forum for International Communications
Copyright 2010 Forum for International Communications
Banner