CSR Romania

Caroline Fernolend este vicepreşedintele Fundaţiei Mihai Eminescu Trust. Cu ajutorul unor iubitori de cultură din Anglia, printre care se numără şi Prinţul Charles, ea încearcă să salveze tradiţia satelor din Transilvania. În interviul acordat CSR Romania, Caroline ne vorbeşte despre începuturile fundaţiei, despre cât de greu este să convingi companiile din România să se implice în proiectele de restaurare şi valorificare a patrimoniului naţional, dar şi despre cum decurge o zi obişnuită în satul Viscri.  

Cum a fost începutul? Cu ce gânduri aţi demarat primul proiect al Fundaţiei Mihai Eminescu Trust?

Imediat după 1990 am încercat să motivez, de fapt să cer ajutorul autorităţilor locale, judeţene şi naţionale pentru a ne sprijinii în activitatea de conservare a arhitecturii vernaculare din satul meu natal Viscri. Împreună cu familia am considerat că este datoria noastră de a încerca să păstrăm patrimoniul moştenit pentru generaţile viitoare. Deoarece comunitatea tradiţională săsească din sat, cea care a păstrat prin spiritul ei de comunitate timp de secole acest patrimoniu, nu mai există, nevoia de intervenţie a fost imediată. "Noile" comunităţi aveau nevoie de susţinere şi de responsabilizare pentru ca patrimoniul cultural moştenit de la saşii transilvăneni să nu dispară. Acceptarea clasării pe lista patrimoniului mondial UNESCO a satului Viscri a fost un motiv în plus pentru susţinerea acestei cauze, confirmând valoarea patrimoniului existent.

Motivarea Fundaţiei Mihai Eminescu Trust în anul 1999, pe atunci cu sediul doar la Londra, reprezentată prin preşedinta ei Jessica Douglas-Home, de a se implica în activitatea de revitalizare a satului Viscri a însemnat unul din cei mai importanţi paşi pe care comunitatea i-a parcurs până azi alături de fundaţia MET România.

Cel mai important aspect în activitatea fundaţiei este faptul că obiectivele fundaţiei s-au conturat ţinând cont de nevoile existente ale satului în plan social, economic şi cultural. Am fost foarte fericită când am demarat primul proiect al Fundaţiei MET, fiindcă am reuşit să dăm oamenilor din sat o şansă la o viaţă mai bună, dar niciodată nu mi-am putut imagina că vom ajunge să numărăm astăzi aproximativ  1.000 de proiecte realizate în 25 de sate din Transilvania.

Cât de greu a fost să convingeţi companiile din România în a vă oferi sprijinul? Cât de mult a contat patronajul Alteţei Sale Regale Prinţul de Wales?  

Din păcate percepţia companiilor din România referitor la fundaţie este de multe ori greşită. Datorită faptului că prima fundaţie a fost fondată în anul 1987 în Anglia şi în anul 2000 în România, majoritatea companiilor cred că fundaţia este o organizaţie cu un patrimoniu financiar însemnat. Chiar nu este cazul fundaţiei MET, care depune cereri de finanţare la toate organizaţiile posible pentru a putea realiza proiectele propuse de comunităţile locale din satele în care activează.

De când ASR Prinţul de Wales a acceptat în anul 2000 patronajul fundaţiei MET, lobby–ul pe care ASR l-a făcut de-a lungul anilor pentru activitatea fundaţiei, pentru patrimoniul cultural şi natural deosebit din Transilvania, îmi permit să spun, că a contribuit la imaginea pozitivă a României în lume.

Recent aţi inaugurat prima staţie de epurare ecologică din România. Ce valoare adăugată consideraţi că aduce acest proiect companiei co-finanţatoare Rompetrol?

Comunitatea din Viscri a sperat la acest proiect de mai bine de 10 ani. Sunt atâtea motive pentru care aceasta staţie de epurare ecologică este benefică pentru comunitatea şi mediul înconjurător din Viscri:
-    Posibilitatea fiecărei gospodării de a se conecta la acest sistem de epurare a apelor uzate fără a plăti costuri lunare de întreţinere şi funcţionare
-    Imaginea tradiţională a satului, patrimoniul mondial UNESCO, nu este afectată de aspectul unei staţii de epurare moderne
-    Nu există costuri de întreţinere pentru autorităţile locale, în acest caz Primăria Buneşti
-    Nu necesită consum de energie electrică deoarece apa se scurge în lacuri prin cădere
-    Implicarea comunităţii în realizarea acestui proiect pentru realizarea gardului viu din jurul celor trei lacuri

Responsabilitatea socială corporatistă a devenit populară şi în România, dar nu foarte multe companii reuşesc să dezvolte parteneriate cu adevărat sustenabile pentru a sprijini comunitatea în rezolvarea unor probleme sociale. Din experienţa derulării acestui proiect la Viscri, apreciem în mod deosebit procesul de selecţie a proiectelor, în care susţinerea comunităţii joacă un rol important. Interviurile cu oamenii din comunitate, din perioada de preselecţie, au dat şansa acestora să-şi exprime susţinerea şi dorinţa de realizare a proiectului, lucru mai puţin obişnuit din partea unui finanţator. Stabilirea unei relaţii directe cu comunitatea, a produs în cazul locuitorilor din Viscri o reacţie pozitivă, care a adus companiei Rompetrol o imagine şi o vizibilitate mai bună. Sperăm că acest program al companiei Rompetrol va avea continuitate şi îşi va diversifica domeniile de susţinere şi va avea cât mai mulţi beneficiari direcţi prin intermediul proiectelor susţinute.

Dacă ar fi să schimbaţi ceva în felul în care companiile din România percep şi se implică în proiecte sociale şi culturale, care ar fi acel lucru şi de ce?

Companiile ar trebui să realizeze că în ţara noastră mai există un patrimoniu cultural şi natural arhaic, care are nevoie de susţinere pentru ca şi viitoarele generaţii să se poată bucura de el. Ceea ce alte ţări au pierdut demult, există în Romania, în multe domenii de activitate, având un potenţial imens. Din păcate comunităţiile nu au puterea, nu au forţa să valorifice singure acest potenţial, de aceea au nevoie de sprijinul sectorului privat din România. Cred că acesta ar trebui să realizeze, că dacă se implică mai mult în proiecte sociale şi culturale, sustenabilitatea rezultatelor va fi asigurată. Nu în ultimul rând, un aspect important de care aceste companii trebuie să ţină cont este de a considera comunitatea un partener.

Cum aţi caracteriza relaţia cu autorităţile române? Beneficiaţi de un sprijin real din partea acestora în activităţile pe care le iniţiaţi?

Sunt diferite de la caz la caz.
De la unele autorităţi locale şi judeţene chiar am beneficiat şi beneficiem de un sprijin real, dar din păcate avem şi foarte multe experienţe negative cu autorităţile … este păcat fiindcă fundaţia MET, la fel ca şi autorităţile locale, susţine prin activitatea sa ridicarea nivelului de trai al comunităţilor locale.

Cum vedeţi acum, retrospectiv, rolul dvs. în conservarea patrimoniului cultural şi natural al satelor din Transilvania?

Echipa fundaţiei MET lucrează momentan la un proiect pentru întărirea capacităţii organizaţionale (CBMET), în cadrul căruia se realizează un bilanţ al activităţii de 11 ani a fundaţiei, prin evaluarea rezultatelor proiectelor şi punerea în valoare a experienţei câştigate din munca cu membrii comunităţii. Încercăm să evidenţiem la fiecare proiect impactul pe care l-a avut acel proiect pentru comunitate, dar şi ce a învăţat echipa fundaţiei din acel proiect - ce am greşit şi ce am învăţat din greşelile făcute. La finalizarea acestui proiect dorim să găsim calea pe care se va îndrepta activitatea fundaţiei în viitor.
Rolul nostru a fost şi va rămâne desigur motivarea cât mai multor comunităţi, organizaţii şi fundaţii din România să activeze în acest domeniu de conservare a patrimoniului cultural şi natural din România.

Cum arată o zi obişnuită în satul Viscri?

În ultima perioadă duc dorul zilelor obişnuite din Viscri … Munca la biroul din Sighişoara, pentru dezvoltarea satelor în care MET lucrează, îmi ocupă majoritatea timpului, dar dimineţile şi serile unei zile obişnuite sunt liniştite şi revigorante şi îmi dau putere de muncă. Viaţa obişnuită a oamenilor din Viscri se concentrează în jurul gospodăriilor, a animalelor şi a păsărilor, şi a muncii pe câmp, dar şi a activităţii turistice intense din perioada verii. Satul trăieşte prin comunitatea sa, păstrând o viaţă tradiţională autentică, care atrage vizitatori din toate colţurile lumii.     

Un gând pentru cititorii CSR Romania?

Responsabilitatea socială ne priveşte pe toţi - companii şi comunităţi locale, contribuţia fiecărui partener fiind la fel de valoroasă. Doar printr-o colaborare activă şi un dialog permanent comunitatea poate fi susţinută pentru rezolvarea problemelor sale sociale.

---

Fundaţia Mihai Eminescu Trust (MET) este o organizaţie ce are drept scop conservarea patrimoniului cultural şi natural şi revitalizarea satelor şi oraşelor din Transilvania, în special prin punerea în valoare a moştenirii culturale săseşti. Printre activităţi se numără: înfiinţarea mai multor fundaţii şi asociaţii independente în sate, restaurarea folosind mâna de lucru locală şi meşterii locali, revitalizarea practicilor şi tehnologiilor tradiţionale, precum şi acţiuni ecologice. Proiectele cele mai importante s-au derulat în localităţile Viscri, Mălâncrav, Floreşti, Noul Săsesc, Laslea, Roandola precum şi în oraşele Cisnădie, Sibiu şi Sighişoara. La Mălâncrav fundaţia a cumpărat şi restaurat conacul Apafi. Fundaţia a luat fiinţă în anii comunismului, în scopul strijinirii intelectualilor dizidenţi din România. Preşedintele Mihai Eminescu Trust, Jessica Douglas-Home, l-a vizitat în 1987 pe Constantin Noica, de la care a aflat de pericolul sistematizării satelor. Fundaţia a pus bazele unei mişcări internaţionale pentru salvarea satelor săseşti din Transilvania.

---

Interviu realizat de Dana Oancea, Iunie 2011. Copyright CSR Romania, toate drepturile rezervate