CSR Romania

24 ianuarie 2022

Ultima ora:
Esti in sectiunea: Interviuri Experti romani Acolo unde există strategie, vorbim şi de un angajament. De vorbă cu Frank Hajdinjak, CEO E.ON România

Acolo unde există strategie, vorbim şi de un angajament. De vorbă cu Frank Hajdinjak, CEO E.ON România

Email Imprimare PDF


frank_hajdinjakDomnule Frank Hajdinjak, gândirea pe termen scurt pare acum endemică în strategiile de afaceri. Pe de altă parte, criza financiară a crescut aşteptările publicului cu privire la rolul afacerilor în societate. Încotro se îndreaptă strategia de CSR a E.ON România pe fondul crizei actuale?

Suntem o companie care gândeşte şi acţionează responsabil, fiind convinşi că fiecare dintre noi este răspunzător faţă de mediul şi comunitatea în care trăieşte. Dorim să oferim modele de implicare prin ceea ce suntem şi ceea ce facem. Pentru noi, responsabilitatea socială nu se reduce doar la implicarea în comunitate, strategia de CSR a concernului fiind construită pe cinci piloni de bază: guvernanţa corporatistă, piaţa, mediul înconjurător, comunitatea şi locul de muncă.

La nivel de concern, importanţa acordată temelor de CSR n-a avut de suferit pe fondul crizei economice. Cu atât mai mult, în această perioadă de criză, implicarea companiilor se regăseşte pe lista de aşteptări ale populaţiei, de multe ori implicarea mediului privat fiind văzută ca ultimă soluţie la rezolvarea problemelor comunităţii.

În general, programele noastre de CSR sunt adaptate climatului economic, mediului de afaceri şi vin în întâmpinarea nevoilor identificate în acest context socio-economic.
Aşteptările stakeholderilor sunt prioritare, dar aşa cum aminteam, interesul nostru se îndreaptă şi către proprii angajaţi. Acţionăm în afara companiei, dar nu neglijăm aşteptările publicului intern. În definirea programelor de CSR sunt luate în considerare şi aşteptările diferiţilor parteneri cu sprijinul cărora derulăm proiecte comune adresate diferitelor categorii de stakeholderi.

Publicul este un macrogrup social care monitorizează activ modul în care companiile se implică social. Avem tot interesul să acţionăm în acord cu aşteptările stakeholderilor noştri,  altfel am fi depunctaţi de piaţă şi public. Aşteptările angajaţilor au crescut şi ele, dincolo de condiţiile care asigură confortul la locul de muncă. Respectarea unor standarde de mediu a devenit astăzi o aşteptare indispensabilă. Prin diferite instrumente specifice de comunicare internă şi externă, încercăm să încurajăm transparenţa şi dialogul deschis atât cu partenerii, clienţii, cât şi cu proprii angajaţi.

Ne-am decis să investim în programe care adresează aşteptările stakeholderilor şi consolidează încrederea comunităţilor în care activăm. În parteneriat cu instituţii publice şi autorităţi locale, ne folosim de expertiza noastră în domeniul energetic pentru a veni în sprijinul consumatorilor sau pentru a educa şi sprijini tânăra generaţie să utilizeze energia în condiţii de siguranţă şi fără efecte adverse asupra mediului.

E.ON România anunţa la finele anului trecut investiţii de peste 800.000 de euro în proiecte sociale. Pe ce criterii vă marcaţi spaţiile sociale deficitare în care înterveniţi şi în ce măsură reuşiţi să implicaţi propriile competenţe de afaceri?

Succesul companiei este strâns legat de bunăstarea comunităţilor în care activăm, motiv pentru care dorim să ne implicăm în comunitate prin acţiuni filantropice, sponsorizări, donaţii, dar mai ales prin proiecte sociale consistente. Specificul acestor proiecte este dat de prezenţa angajaţilor în comunitate care îşi pun la bătaie expertiza din domeniul energetic, deprinderile şi abilităţile personale. Succesul este garantat şi de implicarea voluntarilor. Managementul companiilor E.ON în România susţine voluntariatul în rândul angajaţilor, cei care vor să se implice având la dispoziţie 3 ore pe lună din programul normal de lucru.

Angajaţii noştri au ales să se implice activ în educarea tinerei generaţii privind utilizarea în condiţii de siguranţă a energiei de către copii şi părinţi. În toate proiectele, competenţele angajaţilor aduc un plus de valoare.

Adresarea nevoilor comunităţilor se face şi prin sponsorizări sau parteneriate cu organizaţiile non-guvernamentale. Donaţiile nu au un caracter aleator. Bunurile donate completează implicarea în proiecte. Dacă derulăm un proiect într-o şcoală şi identificăm nevoia unor bunuri, ele vor avea această destinaţie. Donaţiile acoperă acel specific care diferă de la caz la caz şi care completează ceea ce nu am prevăzut în faza de pregătire a proiectului.

Implicarea în comunitate se face fie din proprie iniţiativă, acolo unde identificăm o nevoie specifică, fie la solicitarea unui partener, sau pur şi simplu în comunităţile în care apărut o criză şi prezenţa E.ON devine imperios necesară. În astfel de cazuri, investiţia nu se limitează doar la suportul financiar, dovada solidarităţii angajaţilor a crescut întotdeauna aportul companiei.

Ce rol joacă Fundaţia pentru Societate în derularea proiectelor de CSR ale companiei?

Fundaţia Pentru Societate s-a născut la iniţiativa unor oameni implicaţi social şi reprezentanţi ai unor asociaţii şi fundaţii cu caracter social, cultural, medical sau umanitar. A adunat sub aceeaşi umbrelă reprezentanţi ai asociaţiilor cu care companiile E.ON colaborează de peste 3 ani din dorinţa de a realiza proiecte comune, dar diferite faţă de ceea ce putea face fiecare independent.

În parteneriat cu Fundaţia Pentru Societate dorim să ne implicăm în dezvoltarea socială şi culturală a comunităţilor locale. În acest sens, promovăm drepturile copiilor, desfăşurăm programe educative şi sportive stimulative, ne implicăm în proiecte de prevenire a abandonului social, precum şi în alte programe, destinate categoriilor sociale defavorizate. Mergem pe formula unui parteneriat cu fundaţia mai ales în situaţii de criză, cum ar fi dezastrele naturale ce pot afecta comunitatea în care activăm.

Criza actuală a redus bugetele de CSR ale multor companii. Se alege acum grâul de neghină? Consideraţi că se renunţă la măsurile de pură lustruire a imaginii şi răzbat în sfârşit activităţile strategice de responsabilitate socială?


Strategia de CSR a Grupului E.ON este aprobată şi susţinută de managementul companiilor membre. Chiar dacă unele proiecte sunt supuse unor reduceri de buget, acolo unde există o strategie, vorbim şi de un angajament.

Dacă iniţial implicarea noastră era mai mult sau mai puţin aleatoare, fără prea multe criterii de selecţie, acum, când am acumulat experienţă în domeniul CSR, ştiu că rezultatele şi satisfacţia vin direct de la beneficiari. A fi prezent acolo şi când e nevoie de tine e aproape o artă. Implicarea în sine este o artă pentru că denotă plăcere, dedicare, realaţionare cu oameni, comunicare, contact cu problemele comunităţii, afecţiune, creativitate, spontaneitate, pasiune, dăruire şi profesionalism. Având proiecte sustenabile, originale, bine planificate, identificate chiar de public, resursele nu se risipesc şi programele îşi ating rezultatele scontate.

Astăzi, totul gravitează în jurul stakeholder-ilor. Oamenii sunt conectaţi şi văd conexiuni. Judecă organizaţiile nu doar prin prisma serviciilor sau bunurilor pe care le cumpără, ci şi din punctul de vedere al amprentei pe care acestea o lasă la nivel social. Cum reuşeste E.ON să gestioneze dialogul cu principalii săi stakeholderi?


Cu partenerii de afaceri din domeniul energetic organizăm întâlniri regulate, încercând împreună, prin dialog deschis, să găsim soluţii la problemele climatului economic cu care se confruntă România în prezent. Pe plan local, am dezvoltat colaborarea şi am întărit relaţiile cu autorităţile locale sau cu alte instituţii publice, chiar prin prezenţa în comunitate şi implicarea în proiecte sociale. La nivel regional şi local, prin reprezentanţii E.ON încurajăm dialogul deschis cu factorii locali. Multe dintre nevoile comunităţii ajung la noi ca rezultat al acestui dialog. Iar implicarea noastră face dovada răspunsului la solicitările venite din partea stakeholder-ilor şi care se încadreză în strategia de CSR a Grupului E.ON.

În general, oamenii merg la birou cu gândul că au două job-uri. Unul este "să-şi facă treaba", iar celălalt "să schimbe lumea". Cum sunt percepute programele de CSR ale companiei de către proprii angajaţi şi ce mecanisme folosiţi pentru a stimula voluntariatul în rândul acestora?


Procesul implicării angajaţilor nu s-a născut şi nu s-a concretizat de pe o zi pe alta. Am văzut ce este în jur, ce înseamnă mediul în care trăim. Am conştientizat că facem parte din el, că suntem părtaşi la diferite evenimente sau probleme ale semenilor şi am constatat că suntem neputincioşi. E un sentiment neplăcut. Astfel am depăşit indiferenţa şi resemnarea. De aici mai este doar un pas. Acela de a conştientiza că putem fi utili şi în afară locuinţei personale, şi în afara job-ului. Dorinţa de schimbare a depăşit nivelul personal. Cred ca asta s-a întâmplat cu fiecare dintre noi. Nu suntem naivi să credem că putem "schimba" lumea. Dar ştim şi suntem convinşi că putem interveni şi putem face ceva împreună. Noi, ca şi companie, am creat doar cadrul de implicare şi oportunităţile. Am arătat că se poate. Desigur, implicarea într-un proiect este bine organizată, planificată şi urmăreşte folosirea competenţelor şi abilităţilor personale. Cele 3 ore din timpul programul de lucru, acordate lunar fiecărui angajat pentru a se implica în calitate de voluntar, reprezintă un alt instrument de a încuraja şi stimula voluntarialtul. Câştigul este triplu: al beneficiarilor care au primit sprijin, al angajaţilor care s-au implicat, şi al companiei, care, în prezent, recunoaşte voluntariatul drept una dintre cele mai importante valori ale Grupului.

Dacă la început angajaţiilor le-a fost greu să părăsească confortul biroului sau al mediului de lucru şi să se expună în faţa copiilor, să prezinte interactiv o lecţie despre energie, sau să sprijine un grup de persoane defavorizate, acum suntem în situaţia în care angajaţii se implică în comunităţile în care trăiesc din propria iniţiativă.

Care consideraţi că vor fi cele mai mari provocări de CSR cu care se vor confrunta companiile din sectorul energetic în următorii ani?


Vom avea provocări diferite în perioada următoare, structurate în funcţie de aşteptări. Societatea aşteaptă măsuri concrete de reducere a emisiilor de CO2, aşteaptă încredere şi credibilitate în serviciile şi produsele pe care le oferă o companie de energie şi doreşte gestionarea surselor de energie într-un mod responsabil şi eficient.

Clienţii au şi ei aşteptări privind siguranţa livrării energiei, preţuri accesibile pentru toţi, sprijin oferit de companii  pentru persoane vulnerabile din punct de vedere financiar şi/sau fizic, produse bazate pe economisirea energiei, la preţuri accesibile acestora.
Provocări vin şi din partea angajaţilor care îşi doresc un loc de muncă ce promovează transparenţa şi dialogul, dezvoltarea competenţelor personale şi profesionale, siguranţa şi sănătatea, prin oferirea de facilităţi sau servicii accesibile angajaţilor. Compania în care muncesc este obligată să dovedească responsabilitate prin implicare activă  în comunitatea în care aceştia locuiesc, generând sentimentul de mândrie şi apartenenţă la un grup puternic, echilibrat şi de încredere.



Frank Hajdinjak este Chief Executive Officer al E.ON România începând cu decembrie 2008. A deţinut mai multe funcţii de managent in cadrul Grupului E.ON, acumulând experienţă internaţională în ţări ca Slovacia şi Cehia. A absolvit Westfälische-Wilhelms University din Münster, Germania, ca Diplom-Kaufman/echivalentul german al MBA-ului, precum şi numeroase specializări de management.
Interviu realizat de Dana Oancea, Forum for International Communications. Copyright CSR Romania.
Banner