CSR Romania

24 ianuarie 2022

Ultima ora:
Esti in sectiunea: Interviuri Experti romani Irina Stoltz, Corporate Citizenship & Corporate Affaire Specialist IBM România: Varianta de lux a CSR-ului: relocarea resurselor umane

Irina Stoltz, Corporate Citizenship & Corporate Affaire Specialist IBM România: Varianta de lux a CSR-ului: relocarea resurselor umane

Email Imprimare PDF

irina_scoltzCompania IBM a făcut donaţii în cadrul programului KidSmart Early Learning, dar în acelaşi timp şi-a implicat angajaţii în programe de voluntariat. În ce masură activităţile IBM se încadrează în zona CSR-ului şi în ce măsură ar fi mai degrabă filantropie?
Eu văd doar acţiuni de CSR, deoarece CSR-ul - în viziunea unei corporaţii care se ocupă de IT şi de noi sisteme de implementare de strategii- înseamnă să aduci puţin din know-how-ul tău, să-l transferi comunităţii în care îţi desfăşori activitatea şi să încerci să aduci un plus de performanţă acolo unde este necesar. De aceea, noi avem nişte instrumente online care sunt puse gratuit la dispoziţia comunităţii, instrumente care pun accentul pe educaţie, pentru că aceasta este valoarea pe care IBM o are în vedere atunci când vorbeşte despre CSR la modul activ.

Şi pentru că aţi adus vorba de programul KidSmart Early Learning, aici avem nişte calculatoare concepute special pentru preşcolari, care integrează un software gândit pentru a le dezvolta aptitudinile de bază în IT.
KidSmart Early Learning units sunt distribuite în România printr-un parteneriat cu Ministerul Educaţiei şi au ajuns deja în câteva grădiniţe de stat, selectate pe baza unor criterii transparente, precum utilitatea în cadrul comunităţii, cunoştinţele de limbă engleză ale copiilor (fiindcă programul rulează în engleză), etc.

Am început iniţiativa de susţinere a educaţiei preşcolare în 2007, iar acum avem peste 200 de unităţi implementate şi mai aşteptăm alte 52 să ajungă în zone diferite din România, în judeţe din care am primit un feedback pozitiv.
.

Cum vă comunicaţi programele de CSR la nivel intern?
Urmărim liniile corporaţiei. Dincolo de KidSmart Early Learning, mai avem un program, Reading Companion. Acesta este un program care te învaţă gratuit limba engleză şi are două module, pentru copii şi pentru adulţi. Avem apoi programul Web Based  şi aplicaţia book-builder, unde poţi să îţi construieşti o carte. Acesta a fost realizat în SUA, dar a fost implementat şi în ţări din Europa şi ne-am gândit să venim cu el şi pe piaţa românească.


Colegii mei află de toate aceste „bunătăţi” tehnologice printr-un newsletter trimestrial, prin comunicare directă în cadrul întâlnirilor şi printr-o pagină web care conţine şi informaţii despre CSR.


Sucursala IBM România este o sucursală destul de nouă a IBM şi totul este încă relativ recent, însă este important să reuşeşti să vorbeşti pe limba tuturor. E destul de greu să comunici programele de CSR în rândul angajaţilor, deoarece şi aici ne lovim de mentalitatea oamenilor de vânzări, care nu înţeleg întotdeauna rolul CSR-ului.


Însă colegii mei la nivel de middle-management sunt interesaţi de acţiunile de CSR şi mă bucură foarte mult când îmi cer sfatul cu privire la ONG-urile către care pot să facă donaţii. Pentru că, dincolo de corporate social responsibility, există conceptul de personal responsibility. Şi totul porneşte de la individ!


Fiindcă tot aţi adus în discuţie conceptul de personal responsibility, care sunt modalităţile prin care vă educaţi angajaţii cu privire la CSR? Desfăşuraţi workshop-uri, training-uri?

Avem un soi de educaţie informală în zona de CSR şi consider că am reuşit să ne educăm angajaţii prin intermediul voluntariatului. Există un instrument intern în IBM prin care fiecare voluntar poate să scrie numărul de ore de voluntariat pe care le face.


Sunt angajaţii IBM implicaţi activ în propunerea de proiecte de CSR?

Da, doar că adesea nu sunt fonduri pentru zonele care i-ar interesa pe ei şi preferăm să ne concentrăm pe amprenta direcţionată de strategie. Însă mă bucură faptul că angajaţii noştri sunt interesaţi de acţiunile în folosul comunităţii.


Care sunt elementele care definesc brandul IBM şi cum se reflectă ele în strategia/activităţile de CSR?

La ora actuală avem un concept nou şi vorbim de Smarter.  Considerăm că toate lucrurile pot fi interconectate, astfel încât să fie realizate în interesul cetăţeanului. Pentru orice IBM-er, indiferent de locul geografic în care activează, sunt importante: implicarea în succesul fiecărui client, inovaţia, încrederea şi respectul ca parte integrantă a tuturor relaţiilor dezvoltate. Cam toate tehnologiile noastre, inclusiv cele din zona de CSR, au un anume nivel de tehnologie de vârf inclusă în matricea respectivă.


Care consideraţi că este specificitatea responsabilităţii corporative în industria de IT?
Cred că este necesară o noţiune de mentorship şi leadership, deoarece foarte mulţi tineri au nevoie de nişte modele de carieră. Noi avem la nivel intern o platformă prin care colegi seniori pot să „adopte” tineri la început de carieră şi să îi ajute să se dezvolte. Avem şi un alt program, World Community Grid, ce cuprinde o reţea de oameni de ştiinţă care cerceteză diverse probleme stringente ale omenirii, precum descoperirea unui vaccin împotriva cancerului, o specie nouă de orez care să reziste în ţările sărace în caz de intemperii etc. La nivel individual, oamenii îşi pot downloada programul, pentru că o parte din memoria calculatorului lor (puterea de calcul) se duce către această reţea. Aceşti cercetători au nevoie de un super-calculator practic, care altfel ar fi foarte greu de achiziţionat şi de transportat. Toate cercetările sunt postate pe site şi sunt transparente.


World Community Grid  este foarte bine văzut în străinătate şi în mediu academic, însă noi suntem poate puţin prea inovativi pentru piaţa din România, pe care CSR-ul a intrat de curând şi este prea mult asimilat cu PR-ul în anumite zone.


Cum a afectat criza economică bugetul de CSR al companiei IBM?

Nu într-o foarte mare măsură. Avem în plan implementarea unor proiecte-pilot Reading Companion, pe care ne gândim chiar să îl oferim nu doar copiilor, ci şi unor persone care fac training pentru adulţi.


Mai mult, un element care ne diferenţiază ca mod de a face CSR este ideea unui voluntariat transfrontalier. Este vorba de un grup de angajaţi IBM selectaţi intern şi trimişi în diferite ţări pentru a face timp de o lună muncă pro-bono într-un ONG, IMM sau în cadrul unei autorităţi  publice. Acesta este un altfel de mod de a face CSR. Vorbim de relocarea unei reurse care aduce mai apoi un suflu nou în corporaţie.


Până acum ne-au vizitat ţara două echipe de angajaţi IBM din străinătate. Au venit cu preconcepţii despre ţara noastră, dar au plecat foarte mulţumiţi şi au descoperit aici oameni cu care au putut să dezvolte un dialog. În acest an o să avem o altă echipă, formată din angajaţi din Malaezia, India, China şi Australia. Aceştia vor ajunge în Craiova, unde vor lucra cu o asociaţie de studenţi şi cu Camera de Comerţ. Cred că aceasta ar putea fi considerată varianta de lux a CSR-ului la ora actuală, pentru că permite relocarea resurselor umane timp de o lună.

Prin ce consideraţi că se caracterizează o bună practică de CSR?

Noi avem un anumit stil de a face CSR, puţin aparte. De fapt, fiecare corporaţie îşi pune amprenta pe CSR-ul practicat. Consider că o bună practică de CSR la ora actuală în România,  care să rămână mult timp în atenţia ochiului public, ţine de zona de green. Pentru că trăim într-o ţară care suferă puţin de lipsa spaţiilor verzi. Însă consider şi că atunci când te orientezi către lucruri mai puţin vizibile, dar durabile, precum educaţia, realizezi programe de CSR active, dincolo de o acţiune sau două de ieşire în public. Este important să dezvolţi programe care să genereze profit pentru comunitate, profit în sensul de noi cunoştinţe, noi valori şi o îmbunătăţire a calităţii vieţii.


Care credeti ca a fost cel mai mare succes al d-voastră de la preluarea poziţiei şi până acum?

KidSmart este cel mai reuşit, pentru că e vorba de multă tehnologie, de implicarea oamenilor, de un partener tradiţional, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, de grădiniţe de stat care sunt beneficiare. Am reuşit astfel să aducem un program care oferă o nouă abordare a orelor. Acest program a primit laude de la UE şi a fost utilizat cu succes în anumite ţări în ameliorarea studiului la copii cu dizabilităţi. Am găsit deja şi în România o şcoală specială care are clase mixte, incluzând şi copii cu diabilităţi, şi ne gândim să facem în scurt timp şi acest pas.

 Ce programe de CSR pregătiţi?

Suntem destul de riguroşi, având în vedere că folosim o reţetă care a avut succes. Ne interesează tot ceea ce se întâmplă la ora actuală în zona societăţii civile. Ne gândim la continuarea programelor KidsSmart şi Reading Companion şi la şcolile de voluntariat şi leadership pe care putem să le facem. Considerăm că e nevoie în continuare de voluntariat făcut la nivel de vârf şi de implicare responsabilă.

IBM are reprezentare în board-ul anumitor ONG-uri şi asociaţii profesionale, precum  A.P.D.E.T.I.C., Junior Achievement, United Way, Fulbright etc.
Căutăm parteneri pentru World Community Grid, pentru că e bine atunci când oamenii se înscriu în grup, pentru a oferi mai multă putere de calcul reţelei utilizate de cercetători.

Iar colegii noştri pot să aplice pentru un grant din afară, de la IBM Foundation, dacă ajung la un anumit număr de ore de voluntariat,  şi să primească apoi o sumă de bani sau un sistem pe care să o/îl doneze către o cauză în care cred, la un ONG acreditat.



Irina Stoltz are o experienţă de peste 7 ani în jurnalism, fiind cooptată din anii studenţiei (1998) în redacţia "Ştiinţa" a Radio România. A trecut apoi de la postul de redactor la cel de realizator de emisiune. A lucrat timp de doi ani şi jumătate în vânzări pe zona de carte de specialitate pentru zona de clienţi corporatişti, recomandând lecturi sofisticate de personal business development. Cu un background în filosofie şi jurnalism, Irina a fost primul PR officer pe care ICI (Institutul de Cercetare & Dezvoltare în Informatică din Bucureşti) l-a avut după anul 2000. Mai apoi  a ajuns în staff-ul Bibliotecii Metropolitane din Bucureşti, unde a gestionat departamentul de " Relaţii Interne, Internaţionale, Documentare şi Publicaţii". A scris la revista instituţiei, a publicat recenzii, traduceri şi a organizat conferinţe şi s-a implicat în procesul de digitizare a patrimoniului cultural. Este membră în câteva ONG-uri, printre care "Asociaţia Română a Femeilor din Ştiinţă şi Tehnologie".


Din aprilie 2008 s-a alăturat echipei IBM România pe poziţia de "Corporate Citizenship & Corporate Affaire Specialist" şi este responsabilă de implementarea strategiilor şi instrumentelor corporaţiei în zona socială. Lucrează în echipă, cu colegi voluntari din IBM şi în parteneriat cu ONG-uri şi cu zona de autorităţi locale.



Interviu realizat de Rebeca Pop, Mai 2010. Copyright CSR Romania
Banner